Despre "mister"...

         

      Ce ar trebui sa fie misterul, pentruca acesta sa ne faca frumosi? Ar trebui oare sa fie gandul? Cred ca cel mai corect ar fi ca fiecare dintre noi sa imbrace o haina a gandurilor; macar asa, din cand in cand, ca sa nu ne mai inselam singuri, sa stim cu cine avem de-a face, in noi insine, sau in ceilalti. Atunci, probabil am fi indreptatiti sa etichetam, privind imbracamintea.

Insa, ne-am obisnuit sa traim sub aceste "invelisuri" de frumusete; ne si convine, atata timp cat acestea isi fac bine datoria, ascunzand imperfectiunile sufletesti si lipsa de pigment a gandurilor.Si cum sa existe "frumos" in imediata noastra apropiere, cand tot ce avem de oferit lumii acesteia este uratenia din noi? Problema vine de la fiecare dintre oamenii zilei de astazi, din noi, cei care am uitat sa fim frumosi, sa ne asortam cu noi insine, cu gandurile noastre, devenind niste demodati.

E-mail

             Tu, adolescent al zilelor noastre, al zilelor mele. Tie iti vorbesc prin acest e-mail, chiar daca nu poti sa-mi auzi sufletul. Poate ca te intrebi de ce ma interesezi, tu ,suflet necunoscut. Foarte simplu.Am descoperit o taina , pe care m-as simti egoista sa nu o impart atator inimi care traiesc cu senzatia ca exista, cand defapt cerescul din ele a fost demult “mancat” de un trupesc flamand. Nu ti s-a intamplat niciodata sa ai stomacul plin, dar totusi, sa iti fie foame? Sau sa ai impresia ca iubesti, si chiar sa crezi asta, iar in final, sa realizezi ca a fost doar o impresie? Chiar nu ti s-a intamplat niciodata sa ai carnetul de elev plin cu note de 10, si totusi, sa te intrebi "ce" anume va fi viitorul tau? ... Cum as putea eu, sa-ti satur sufletul? Prea mult gol, prea mult pustiu in sufletele noastre, adolescentii de astazi. Te-ar ajuta cu ceva acele obisnuite smiley-uri sau "big hugs-urile" de pe mess, pe care le daruiesc tuturor, in acelasi mod, apasand un simplu clik si un enter? La ce bun...? Fatarnicie... Tot ce vreau e sa te opresti putin si sa privesti in jurul tau; fiecare litera pe care o citesti din "e-mail-ul" acesta, va deveni trecut. Ce sunt cuvintele ca sa te saturi cu ele ...(?) sau gandurile mele , ca sa le poti considera un dar... Prea multa scoala nu te va implini niciodata. Oricat ai cunoaste, in orice domeniu, ramai tot flamand… Pacat ca nu ne dam seama, decat atunci cand e prea tarziu, ca viitorul e undeva mai departe de orizonturile pe care le putem noi vedea. Caci tot ce este, intr-o secunda, trece. Intr-o zi, tot ce vezi acum in jurul tau , nu va mai fi. La clipeala ochiului, fiecare secunda se adanceste in trecut. Insa partea buna a lucrurilor este aceea ca ne putem "agata" de fiecare clipa, pentru a lasa acolo o amprenta. In viata aceasta, nimic nu trebuie sa te intereseze mai mult decat "clipele", care trec; sau mai bine zis "felul" in care trec…
          Stiai ca noi, oamenii, putem face minuni? Uite: prind in manutele mele o secunda, si o transform in iubire, in cantec; o transform in ce vreau eu, pentru ca e a mea. Si tu ai secundele tale. Le poti prinde in manute , le poti insufla duh de frumusete, de suflet... Iar mai apoi, ai grija; timpul, flamand, va incerca sa smulga din pumnul tau franturi de clipa, firimituri din tine; tu , insa, arunca-le in Sus, invata-le sa zboare, incredinteaza-le Cerului. De ce toate astea? Pentruca in goana noastra, prea intrecandu-ne cu timpul, suntem prinsi ca intr-un joc fara sfarsit. Rar mai reusim sa ne oprim, trezindu-ne atunci cu pumnii goi. Stii, va veni o zi in care totul in jurul tau va arde; insa, tu trebuie sa ai curajul si dreptul de a te agata de cer. Trimite fiecare clipa din viata ta, inspre Acolo, de unde vei astepta intr-o zi ajutor. Poti avea toata increderea. Cerul a fost creat pentru a ne prinde de el, atunci cand pamantul, sub picioarele noastre, va arde.             
    Asadar , toate cuvintele astea poti sa le strangi intr-un pumn de orgoliu si sa le arunci ca pe o secunda, prin tine, in trecut. Insa nu uita, ca fiecare are cerul lui, dupa cum si-l creaza, dupa cum a invatat clipele: sa zboare, sau sa moara. Nu ti-am scris toate astea doar pentruca nu le-ai fi stiut... Le-am scris, pentru a-mi transforma cateva din secundele pe care le-am prins, in puncte luminoase, pentru cerul meu. Cand vei citi aceste randuri, deja vor straluci pe al tau. Depinde ce alegi sa lasi in viata, in tine: trupescul, sau cerescul. Un viitor trecator, sau un viitor vesnic.

                                                                                                        
 Pentru tine, adolescent, suflet ...